Istoria lavandei
Cuprins
Cunoscută de peste 2.500 de ani, Lavandula, sau lavanda A avut mai multe utilizări, dar se remarcă mai ales în industria parfumurilor.
Nume
Denumirile comune ale acestei plante sunt lavandă, lavandula, rozmarin, lavandă adevărată, lavandă și tuberoză. Denumirea științifică este Lavandula spp, dată de romani și provenind din latinescul "lavare", care înseamnă a curăța sau a spăla.
Origine/rute/destinații
- Există mai mult de 30 de soiuri de lavandula, care pot fi găsite în sălbăticie în Asia, Africa și Europa mediteraneană.
- Utilizarea acestei plante este documentată și datată cu peste 2500 de ani în urmă. În antichitate, esența de Lavandula a fost folosită pentru a parfuma și mumifica morții de către fenicieni, egipteni și persani.
- Lavandula a fost cultivată pentru prima dată de vechii egipteni, care o foloseau pentru a produce un ulei care făcea parte din parfumurile lor și în conservarea mumiilor (piele și intestine), inclusiv în mormântul lui Tutankhamon (1341-1323 î.Hr.), mascând astfel mirosurile de putrefacție.
- În Portugalia, această plantă crește spontan în sudul și centrul țării, dar exemplare sălbatice pot fi găsite și în Madeira.
Aspecte agricole
- Levănțica este o plantă care, datorită florilor sale mov sau liliachii și a parfumului său, atrage albinele care produc miere foarte bogată și cu un gust foarte plăcut.
- În secolul al XII-lea, stareța germană Hildegard a verificat eficacitatea lavandei împotriva muștelor și moliilor.
- Lavanda engleză (L. angustifolia) este cea mai utilizată în parfumurile scumpe, deoarece uleiul său esențial este de înaltă calitate, dar și uleiul din soiurile hibride și lavanda franceză sunt, de asemenea, foarte apreciate în această industrie.
Curiozități
- Numele de "levănțică" a fost dat de romani, care obișnuiau să zdrobească florile și frunzele plantei pentru a le adăuga în apa de baie.
Vezi si: Cum să plantezi și să îngrijești un măslin în ghiveci- Uleiul esențial de levănțică sălbatică (L. latifolia Medicus) a fost folosit ca diluant de către pictorii renascentiști.
- În perioada medievală și renascentistă din Europa, spălătoresele erau cunoscute sub numele de "lavandă", deoarece foloseau lavanda pentru a lăsa un miros pe hainele spălate.
Vezi si: Cum să crească menta- Regele Carol al VI-lea al Franței și-a umplut pernele cu lavandă, regina Elisabeta I a Angliei a vrut lavandă în aranjamentele de pe masa regală și a cerut un buchet proaspăt în fiecare zi, Ludovic al XVI-lea a făcut baie în apă cu aromă de lavandă, regina Victoria a folosit deodorant cu lavandă, iar Elisabeta I și a II-a au folosit produse de la compania de lavandă Yardley a Co. din Londra.
Utilizați
- Dioscoride, autorul cărții "De Matéria Medica", a remarcat calitățile cicatrizante, asupra arsurilor și rănilor. De la romani până la Primul Război Mondial, lavandula a fost folosită și se credea că regenerează pielea.
- În 1709, parfumierul Giovanni Maria Farina a creat un parfum cu "levănțică", pe care l-a numit "Eau Cologne" (oraș german), locul său de naștere. Foarte popular, a ajuns rapid să fie folosit de principalele curți din Europa.
- Încă din secolul al XVIII-lea, levănțica și rozmarinul au fost clasificate ca plante "cefalice", deoarece erau folosite pentru bolile sistemului nervos.
StockSnap