Copac de căpșuni
![Copac de căpșuni](/wp-content/uploads/plantas/4025/ccnkbwxuzx-2.jpg)
Cuprins
Este un arbore mic, veșnic verde, originar din bazinul mediteranean și din Europa de Vest. Sudul Irlandei este cea mai nordică zonă în care crește căpșunul.
Căpșunarul ( Arbutus unedo ) este un arbore mic, veșnic verde, originar din bazinul mediteranean și din Europa de Vest. Sudul Irlandei este cea mai nordică zonă în care crește căpșunul.
Este un arbore care servește adesea drept pionierat pe soluri sărace, degradate sau erodate, rezistă bine la salinitate și poate fi cultivat în apropierea mării. Fructele sale erau deja foarte apreciate în Grecia Antică, iar în Portugalia au fost folosite în timpul colonizării arabe în scopuri medicinale și alimentare.
![](/wp-content/uploads/plantas/4025/ccnkbwxuzx-2.jpg)
![](/wp-content/uploads/plantas/4025/ccnkbwxuzx-2.jpg)
Descrierea botanică a căpșunului a fost făcută în 1753 de către Lineu, iar numele său "unedo" a fost dat de Pliniu, Vechiul Acest lucru se datorează faptului că fructele prea coapte, aflate deja în fermentație, pot avea un anumit conținut de alcool.
Cultivarea și recoltarea
Căpșunul este un arbore nativ din Portugalia, concentrat mai ales în sudul țării, în special în munții Caldeirão și Monchique, fiind absent doar din zonele mai reci sau prea uscate.
Din nefericire, este un arbore care se concentrează în zone deosebit de vulnerabile la incendii, iar incendiile au devastat mulți arbuști, deși trunchiul său este destul de rezistent la incendii, iar arbuștii se pot reface destul de ușor.
Florile sale sunt melifere și atrag albinele. Apare adesea în asociere cu alți arbori tipici din țara noastră, cum ar fi stejarul de plută, stejarul verde, pinul de piatră și carpenul.
Producțiile anuale pe pom sunt de obicei scăzute în comparație cu alte fructe; este necesară o fertilizare bogată în materie organică. Înmulțirea se face în general prin semințe, care au o rată de germinare scăzută și, dacă se face acasă, necesită stratificarea la rece a semințelor.
Vezi si: Smochini indigeni de pe mai multe continenteAlte metode de înmulțire sunt tăierea, care ar trebui să se facă primăvara, și stratificarea, care necesită mult timp și are o rată de succes scăzută. Pentru o familie medie, un arbore adult de arbutus va furniza câteva kilograme de fructe, dar dacă există o curte mare pot fi plantate mai multe.
Întreținere
Căpșunul este un arbore care înflorește la începutul toamnei sau în timpul iernii, iar fructele acelei înflorituri se vor coace în toamna următoare. Florile și fructele coexistă pe plantă în același timp. Tunderea trebuie făcută cu atenție, încă din primăvară, pentru a nu compromite înflorirea. Prima tăiere este cea formativă.
În general, căpșunul este cultivat ca arbust, dar poate fi tăiat pentru a crește ca un copac. Tăierea anuală trebuie să se limiteze la tăierea ramurilor malformate, bolnave sau uscate.
Udarea trebuie să fie limitată și să se facă numai în lunile cele mai secetoase, iar fertilizarea, pe bază de gunoi de grajd sau compost bine tăbăcit, este esențială pentru îmbunătățirea randamentului. Înierbarea ajută la evitarea sufocării pomului de către buruieni și alte infestări.
Dăunători și boli
Fiind un arbore nativ și rustic, căpșunul rezistă bine la dăunători și boli, însă acestea îl pot afecta. Printre bolile care îl pot ataca se numără afidele și tripsul. În ceea ce privește bolile, antracnoza, putregaiul rădăcinilor și rugina sunt cele mai frecvente. Este important să le prevenim pentru a nu fi nevoiți să le vindecăm ulterior.
![](/wp-content/uploads/frut-colas/4420/si3ce86uuj.jpg)
![](/wp-content/uploads/frut-colas/4420/si3ce86uuj.jpg)
Proprietăți și utilizări
Căpșunul este un fruct foarte sensibil, care trebuie cules cu grijă. Pe lângă utilizările sale culinare, cum ar fi gemurile și dulciurile, este din ce în ce mai des consumat în stare proaspătă. Este un fruct bogat în vitaminele A și C și în antioxidanți.
Datorită conținutului său ridicat de zahăr, fructul este folosit în mod tradițional la producerea de lichioruri și, de asemenea, la distilarea faimosului "Aguardente de Medronho" (rachiu de căpșun). Frunzele de căpșun au fost folosite în medicina tradițională pentru tratarea diferitelor boli, iar lemnul său nu este folosit doar ca și combustibil, ci este apreciat și pentru strungărie.
Ți-a plăcut acest articol?
Așa că citiți revista noastră, abonați-vă la canalul Jardins Youtube și urmăriți-ne pe Facebook, Instagram și Pinterest.
Vezi si: Fructul lunii: Afine