Denumiri comune: Smochin, Ficus, gameleira.

Denumire științifică: Ficus carica L.

Sursa: Asia

Familie: Moraceae

Date istorice: Rămășițe de smochine au fost descoperite în săpături din perioada neolitică (5000 î.Hr.). Desene cu recolte de smochine au fost găsite în morminte egiptene în 1900 î.Hr.

Descriere: Arbore înalt de 4-14 metri, cu trunchiul de 17-20 cm în diametru și care conține latex. Sistemul radicular se poate extinde mai mult de 15 m în pământ și are frunze palmate cu frunze caduce.

Polenizare/fecundare: Cele mai multe soiuri sunt partenocarpice, fiind autofertile, cu flori atât feminine, cât și masculine. Florile sunt închise în "synconia". Ele nu au contact cu mediul exterior și nu există schimb spontan de polen.

Ciclul biologic: Smochinul poate trăi mulți ani, începe să producă la 5-6 ani, dar producția maximă este atinsă la 12-15 ani, iar la 40 de ani își pierde vitalitatea.

Cele mai răspândite soiuri cultivate: Există sute de soiuri, dar cele mai cunoscute sunt: "Pingo de Mel" (Muscatel alb), "Torres Novas", "Colar", "Napolitana Negra", "Florancha", "Turco Castanho" (roșu), "Lampa Preta", "Maia", "Dauphine", Colar de Albatera", "Toro Sentado", "Tio António", "Goina", "Branca de Maella", "Burjasot" (roșu), "Verdal" și "Pele de Toro" (negru), "Bebera" (roșu), "Branco Regional", "Branco doDouro" și "Rei" (roșu).

Partea comestibilă: "Fructul" nu este un fruct adevărat, ci un "Sinconio", o cavitate cu un număr mare de flori aromate și cu gust dulceag.

Condiții de mediu

Tipul de climă: Tropicale și subtropicale

Solul: Se adaptează la toate tipurile de sol, dar preferă solurile bogate și permeabile. pH-ul său trebuie să fie între 6,6-8,5.

Temperaturi: Optim: 18-19ºC Min: -8ºC Max: 40ºC. Moartea plantelor: -15ºC.

Expunerea la soare: Soare deplin.

Cantitatea de apă : 600-700 mm/an.

Altitudine: Între 800-1800 m.

Fertilizare

Fertilizare: Gunoi de grajd de porc și de curcan și aplicarea de vermicompost și făină de pește.

Gunoi de grajd verde: Fava.

Cerințe nutriționale: 1-2-2 (N-P-K), plus calciu.

Recoltare și utilizare

Când se recoltează: Smochinele înfloresc continuu și pot fi recoltate la sfârșitul verii și începutul toamnei (august/septembrie - smochinele recoltate), dar există și "fructe" care nu se dezvoltă în timpul iernii, completându-și coacerea în primăvara următoare (mai/iulie - smochinele feliate). Soiurile care au o singură recoltă, se coc în iulie/august.

Producție: 180-360 fructe/an sau 50-150 kg/an.

Condiții de depozitare: La 10ºC și 85% umiditate relativă, smochinele pot fi păstrate timp de 21 de zile.

Utilizări: Proaspăt sau uscat, este folosit la confecționarea multor dulciuri.

Entomologie și fitopatologie

Dăunători: Nematozi, musca fructelor, cicadela smochinului, gândacul smochinului.

Boli: Putregaiul rădăcinilor, alternaria, Botrytis și virusul mozaicului smochinului.

Accidente/leziuni: Sensibil la vânt și la precipitații frecvente.

Tehnici de cultivare

Pregătirea solului: Lucrați solul superficial (maxim 15 cm adâncime) cu o unealtă de tip "actisol" sau cu un cultivator.

Înmulțire: Prin butași de 2-3 ani, cu diametrul de 1,25-2 cm și lungimea de 20-30 cm, tăiați când copacul nu are frunze.

Data plantării: Din noiembrie până în martie.

Compas: 5 x 5 m (cel mai utilizat) sau 6 x 6 m.

Dureri: Tăierea trebuie făcută toamna/iarnă; tăierea la maturitate; plivitul și plivitul.

Udare: Prin picurare, numai după perioade lungi de secetă.